Agro-zootehnia României a intrat pe un traseu descendent

Agro-zootehnia României a intrat pe un traseu descendent

În cursul lunii noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană dădea publicității o serie de evaluări asupra evoluției piețelor agricole în intervalul 2018-2019, pe baza rezultatelor înregistrate. Conform analizei realizate de Directoratul General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul CE, producția totală de cereale la nivelul Uniunii Europene urma să fie mai mică, decât se prognozase inițial, scăderea de peste 8% având drept cauză principală seceta. Astfel că, la nivelul Uniunii Europene, pentru principalele culturi, previziunile pentru finalul anului 2019 erau următoarele:


Grâu

Recolta cea mai afectată de valul de căldură uscată, care a durat din luna mai până în iulie, a fost cea de grâu, care a scăzut față de anul trecut cu 9%. 2019 a fost al șaselea an consecutiv, în care UE a înregistrat o evoluție în minus, printre țările cu cele mai mari scăderi numărându-se Lituania (-33%), Letonia (-29%) și Germania (-18%).

Orz 

Și producția de orz a fost afectată de valul de aer uscat care s-a abătut asupra Europei, recolta scăzând în 2019 cu 4%. La evoluția în minus a contribuit însă și faptul că suprafața dedicată culturilor de orz s-a diminuat în iarnă cu peste 11%, nefiind compensată de creșterea din primăvară, de numai 4%. Ca urmare a acestor evoluții la nivelul UE, prețurile la cereale au atins un maxim, ajungând la niveluri mai mari decât în 2018: 50 de euro/tonă pentru grâu și 60 de euro/tonă pentru orz.

Porumb

Conform studiului citat, recolta de porumb în UE a înregistrat un declin de 6%, ca urmare a scăderilor înregistrate în principalele țări producătoare, Franța și România.

Floarea-soarelui 

La nivelul UE, s-a înregistrat o scădere de 6%, față de anul 2018, și 7% sub media pe ultimii 5 ani, scăderea fiind alimentată, în principal de declinul de 2,7% al recoltelor din Franța și România.

Soia

La nivelul UE s-a înregistrat  un plus de 7%, în condițiile în care, în multe țări europene, sprijinul cuplat vegetal (SCV) pentru soia a fost mai mic decât cel de anul trecut.

Rapiță

Experții CE preconizau un declin 9% al producției de rapiță, ca urmare a condițiilor climatice de la începutul anului, improprii acestei culturi, dar și a temperaturilor ridicate din primăvară. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Polonia (-18%), Germania (14%) și Franța (-11%), care sunt și principalele țări producătoare.

Sfeclă de zahăr

Producția de sfeclă de zahăr a înregistrat cea mai mică scădere la nivelul UE, de numai 1,7%, după eliminarea cotelor, din octombrie 2017, care a favorizat o producție-record de +27% în sezonul agricol 2017/2018. Excesul de producție a generat însă o scădere rapidă a prețului de achiziție, dar și a prețului zahărului, fapt care s-a resimțit și în țara noastră.

Cât a produs agricultura României?

Dar, cât a produs agricultura României în anul 2019? Răspunsul ni l-a oferit la finalul anului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a dat publicității producțiile agricole obținute în România, în 2019. Astfel, potrivit datelor oficiale, recoltele au fost următoarele:

Porumb: Producția de porumb a României a fost de 16,99 milioane de tone de boabe, mai mică cu 9% decât cea raportată în 2018, chiar dacă suprafața semănată cu porumb a fost mai mare cu 240.000 de hectare (2,65 milioane de hectare). Producția medie la un hectar a fost de 6,5 tone la hectar.

Floarea-soarelui: Producția de floarea-soarelui a fost de 3.489 de milioane de tone în 2019, însemnând o creștere de 13,93%, respectiv 426.750 de tone, comparativ cu anul 2018. Suprafața semănată cu floarea-soarelui a fost de 1,31 milioane de hectare, în creștere de la 1,007 milioane de hectare,față de anul trecut. Producția medie la hectar a fost de 2,660 tone la hectar. La această cultură, România s-a plasat pe primul loc în Uniunea Europeană.

Grâu: Conform datelor, în anul 2019, producţia de grâu, secară şi triticale a înregistrat un plus de 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone în 2018, la 10,427 milioane de tone. Suprafața cultivată cu grâu a fost de 2,1 milioane hectare, iar producția medie a fost de 4.700 kg/ha.

Rapiță: În anul 2019, producţia totală de rapiţă a fost de 1,61 de milioane de tone, înregistrându-se o scădere de 57%, față de anul 2018. Diferența între cei doi ani a fost, la nivel de producție, de 685.723 tone.

Orz și orzoaică: În 2019, producţiile la orz şi orzoaică au fost în creștere de 5,12% (95.716 tone), cu un total de 1,966 milioane de tone, faţă de 1,87 milioane de tone, în 2018, şi o producție medie la hectar de circa 4.100 kilograme.

Cartofi: Producția de cartofi de toamnă a fost în 2019 în scădere de 29,23%, faţă de 2018, până la 2,139 milioane de tone (3,022 milioane de tone în 2018), de pe o suprafaţă de 142.594 hectare.

Mazăre: Producția de mazăre boabe a ajuns în 2019 la 247.252 tone, cu o creștere de 43,32%, adică 74.740 tone în plus, faţă de 2018. Randamentul mediu la hectar a fost de circa 2.300 kg/ha.

Sfeclă de zahăr: Producţia de sfeclă de zahăr a crescut uşor în 2019, faţă de 2018, cu 0,38%, respectiv cu 3.741 tone, totalizând 982.007 tone. Suprafaţa cultivată a fost de 22.801 hectare.

Tomate: În 2019, producția de tomate s-a diminuat cu 7,38%, faţă de anul trecut, de la 742.899 tone, la 688.068 tone.

Soia: În 2019, producţia de soia a scăzut cu 2,92%, până la 452.004 tone

Zootehnia a înnotat în ape învolburate

Dacă aruncăm o privire spre zootehnie, putem spune că, asemeni unui înnotător, a trebuit sp facă față valurilor de necazuri. Mai ales dacă ne referim la producția de carne, aceasta a fost și în 2019 afectată, pe de o parte, de evoluția în ascendență a pestei porcine africane, dar și a scăderii prețurilor la ovine. În rest, luând datele oferite de INS la nivelul lunii noiembrie 2019, faţă de luna octombrie 2019, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la bovine, la porcine şi la ovine şi caprine şi au scăzut la păsări.

În comparaţie cu luna noiembrie 2018, numărul sacrificărilor a crescut la porcine şi la ovine şi caprine, a scăzut la păsări, iar la bovine a rămas constant; greutatea în carcasă a crescut la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine şi la porcine a scăzut.

Din păcate, lucrurile au stat rău și în zona producției de lapte. Conform aceluiași INS, în luna noiembrie 2019, cantitatea de lapte colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 6,8% faţă de luna octombrie 2019 și cu 1,2% faţă de luna noiembrie 2018. Cât privește procesarea, scăderi ale producției s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3935 tone (-18,8%), smântână de consum cu 456 tone (-7,7%), lapte de consum cu 1884 tone (-6,1%), unt cu 57 tone (-5,7%), brânzeturi cu 306 tone (-4,0%). Din fericire, față de aceeași lună a anului 2018, importurile de lapte-materie primă au scăzut cu 14 %, ceea ce, să recunoaștem, este un succes.

Cifra de afaceri a Industriei agricole a crescut cu 500 de milioane de euro

Într-adevăr, fie că ne referim la producția agricolă, fie la cea zootehnică, datele sunt contradictorii. Dar, evoluția ascendentă nu poate fi pusă la îndoială. Ca urmare, analiștii de la KeysFin au estimat pentru 2019 o creștere cu 5% a cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă aproximativ jumătate de miliard euro, în dreptul companiilor din România care activează în domeniul agriculturii.

În 2018, producția agricolă autohtonă a atins 43 miliarde lei, o creștere de 14,7%, în comparație cu rezultatele din 2014, înregistrând un maximum istoric în cazul producției de grâu și porumb. Și, chiar dacă, pentru 2019, statisticile indică o scădere a producției, inclusiv la nivel european, din pricina condițiilor climatice nefavorabile, primii 10 jucători ai industriei agricole locale au cumulat afaceri în valoare de 6,8 miliarde lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri.

Regia Națională a Pădurilor Romsilva se află în fruntea clasamentului companiilor cu profil agricol, cu 2,3 miliarde lei cifră de afaceri (5,3% din total), urmată de Smithfield România, cu 868 milioane lei, Promat Comimpex, cu 715 milioane lei, Agro-Chirnogi, cu 698 milioane lei și Transavia, 597 milioane lei.

Alte date ne spun că, în ultimii cinci ani, producția vegetală de la noi din țară a crescut cu 26%, înregistrând 13,9 miliarde euro și ocupând locul 6 în UE, în 2018, cu aproximativ 6% din total.

Peste jumătate din companiile agricole înregistrează profit. Mai precis, în 2018, dintre cele peste 23.500 de companii din sectorul agricol, 58% (13.600) au înregistrat profit, 30,5% (7.200) au înregistrat pierderi iar 11,5% au înregistrat un rezultat nul. Cu toate acestea, chiar dacă profitul net cumulat, al sectorului agricol, a fost cu 61% mai mare decât în 2014, atingând pragul de 4,9 miliarde lei, acesta a înregistrat în 2019 o scădere cu 14%, în comparație cu anul precedent. Specialiștii KeysFin concluzionează că sectorul agricol din România devine din  ce în ce mai stabil, în 2018 insolvențele scăzând cu 18%, față de 2017, și cu 46%, față de 2014.

România e Campioana Europei!

Recitind datele de mai sus, nu este de mirare că, potrivit unei analize efectuată de compania Estrategies Europeene, sintetizată în articolul cu titlul original ”Revenus agricoles 2010-2019: la Roumanie et l’Irlande championnes d’Europe”, țara noastră este nominalizată, alături de Irlanda, drept campioană a agriculturii UE. Asta, în condițiile în care, specialiștii francezi admit că PAC este distribuit inegal în Uniunea Europeană, inclusiv în Europa Centrală. În analiză, se afirmă:

”Chiar dacă Eurostat comunică doar o evoluție a indicelui veniturilor agricole în fiecare din cele douăzeci și opt de țări membre, informațiile furnizate oferă unele lecții importante. De la intrarea în vigoare a ultimei reforme PAC, în 2015, venitul agricol a crescut cu 12 % în toată Uniunea Europeană. Dar creșterea nu depășește 3 %, în cele cincisprezece țări membre istorice. Dintre acestea, potrivit Eurostat, Franța merge mai bine. Chiar și în declin accentuat în 2019,, venitul agricol este cu 8 % mai mare, decât în ​​2015, și cu 15% mai mare decât în ​​2000.

Irlanda este aceea care câștigă premiul I, în rândul celor cincisprezece țări membre istorice ale Uniunii Europene. Acolo, venitul agricol a crescut cu 24 %, din 2015 și până în 2019, și cu 77%, din anul 2000 și până acum. Concomitent, veniturile fermierilor din Germania sunt aproape echivalente cu nivelul lor din 2000. În Olanda, acestea sunt cu 7 puncte mai mici, în condțiile în care specializările țărilor orientează puternic evoluția veniturilor agricole. Tocmai de aceea, Irlanda profită din plin, de la sfârșitul cotelor de lapte, prin liberalizarea producției de lapte.

De asemenea, în țările Europei de Est, specializarea lor influențează rata de creștere a veniturilor agricole. Drintre cele trei țări baltice, Letonia, care este foarte concentrată pe creșterea produselor lactate, reușește o creștere a veniturilor fermierilor de 68%, în 10 ani. În același timp, nivelul de trai al țăranilor estonieni a stagnat iar cel al fermierilor lituanienii a crescut cu doar 27%.

Campioana Europei Centrale și de Est este România, acolo unde venitul fermierilor a crescut din 2010 și până în 2019 cu 88%, în timp ce în Slovacia și Polonia acesta a fost mai mare cu doar 35 %. În orice caz, veniturile de referință din fiecare țară central și est-europeană sunt încă mult mai mici decât în ​​restul Uniunii Europene”, se arată în documentul citat

Dar, ce va fi în 2020?

Din cauza condițiilor climatice, producția agricolă din anul 2020 va fi cu cel puțin 30% mai mică, decât ne așteptam. Semnalul de alarmă este tras de fermieri, în condițiile în care anomaliile meteorologice din ultimele luni au afectat culturile de orz, grâu, rapiță și floarea soarelui. ”În 40 de ani de experiență, nu am mai întâlnit o asemenea vreme iarna, cu 10 grade ziua și -4 grade noaptea”, declara pentru postul Radio France International domnul Gheorghe Albu, președintele LAPAR, care adăuga:

”Dacă sistemul de irigații ar fi fost dezvoltat la nivel național, altfel ar fi stat lucrurile. Dar anul acesta este un an atipic, în care nu am avut deloc zăpădă. Mai mult decât atât, temperaturile au fost ridicate pe timp de zi, peste 10 grade, iar seara au fost temperaturi de -3, -4 grade. Diferența asta de aproape 15 grade, de la zi la noapte, nu face decât să creeze un stres plantelor, motiv pentru care marea majoritate a culturilor de grâu și de orz deja are semne de bolă, pătarea frunzelor, la care s-au instalat foarte multe viroze. Din acest motiv va fi nevoie de bani mai mulți în primăvară, pentru a face mai multe tratamente suprafețelor însămânțate cu grâu, orz și chiar cu rapiță. Anul este o excepție, din cauza temperaturilor și a lipsei precipitațiilor. Este nevoie de îndată de precipitații, fie sub formă de zăpadă, fie sub formă de ploaie.

Deja pe marea majoritate a suprafețelor, mai ales pe cordonul de sud, sud-est, unde temperaturile sunt de 10-12 grade ziua, platele ies din repaos și au nevoie de umiditate. Părerea mea este că dacă nu vor veni precipitații și nu vom intra într-un ritm normal, în ceea ce privește temperaturile și regimul pluviometric, vor fi probleme mari la aceste culturi, dar nu numai.

În aceste condiții, producțiile vor fi cu mult diminuate, tocmai prin faptul că aceste culturi de orz, grâu, rapiță deja suferă, iar, dacă seceta se menține, vom avea probleme și cu suprafețele însămânțate în primăvară cu porumb și floarea soarelui. Sincer să vă spun, noi ca fermieri, nici nu știm cum să mai reacționăm. Clima a luat-o razna. Anotimpurile nu mai sunt anotipuri, sunt contra-anotimpuri. Avem temperaturi de primăvară în iarnă, avem temperaturi de iarnă în primăvară.

Cât privește zootehnia, previziunile sunt aproape la fel de rele. Dacă nu prea mai vedem nicio șansă să vedem eradicată pesta porcină africană, iată, și avicultura e în pericol, la data la care redactăm acest articol, România înregistrând un caz, în Maramureș, dar fiind practic înconjurată de spații geografice unde aviara evouează masiv. Iar, dacă ne mai gândim și la sectorul de creștere al ovinelor, care și el, cu toate succesele și cu tot locul I pe care îl înregistrează în Uniunea Europeană, ca număr de animale, e mai șubred decât credem, e clar că agrozootehnia României a intrat pe un traseu descendent.

infoFERMA Magazin