Din 15 iulie se vor aplica prevederile cuprinse în Măsurile de Tranziție la noul PAC

Din 15 iulie se vor aplica prevederile cuprinse în Măsurile de Tranziție la noul PAC

Măsurile de tranziţie pentru următorii doi ani vor fi deschise începând din 15 iulie, cel târziu, a anunţat, La sediul MADR, domnul Nechita Adrian Oros a susținut o conferință de presă în care a anunțat noile măsuri destinate agriculturii, măsuri prevăzute în perioada de tranziție către noul PAC. Oficialul MADR a declarat:

” Tranziţie înseamnă bani noi şi măsuri vechi. Noi am adoptat nişte măsuri pe care le-am comunicat Bruxellesului, avem o formă finală, suntem în dezbatere publică cu multe dintre ele.

Unele au fost afişate în dezbatere publică astăzi. Urmează un calendar în aşa fel încât, după ce facem iarăşi grupurile de lucru unde încercăm să integrăm observaţiile mediului asociativ şi pe cele ale partenerilor sociali, facem un comitet de monitorizare, iar apoi, începând din 15 iulie cel târziu, să dăm drumul la aceste măsuri. Discutăm de un pachet de 3,2 miliarde de euro”, a declarat ministrul Agriculturii, într-o conferinţă de presă.


El a subliniat că măsurile perioadei de tranziţie 2021-2022 nu puteau fi altele decât cele prinse şi în Planul Naţional Strategic (PNS), adică “acele nevoi şi acele priorităţi” constatate după analiza SWOT şi analiza nevoilor pentru agricultura românească.

“Pentru partea de investiţii în exploataţii agricole am alocat în următorii doi ani 760 de milioane de euro. Comparativ, dacă întreaga perioada 2014-2020, această sub-măsură a avut o alocare de 840 de milioane de euro. Sigur că am splitat în opt componente, astfel încât să impactăm toate zonele de activitate şi inclusiv zonele geografice din ţară, alocând bani distinct pentru zona montană. Pentru investiţiile în exploataţii pomicole avem 122 de milioane de euro în următorii doi ani”, a transmis ministrul Agriculturii.

De asemenea, pentru submăsura 4.2 “Sprijin pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole” a fost alocată o sumă de 140 de milioane de euro, iar pentru 4.2a “Sprijin pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor din sectorul pomicol”, există 10 milioane de euro.

“Care este diferenţa între 4.1 şi 4.2? Dacă în măsura 4.1 am pus sume mai mari pentru că am dorit exact acea nevoie, exact acel lucru, prin care noi credem că ar putea corecta balanţa comercială, pe de o parte, iar pe de altă parte să întărească poziţia producătorului în lanţul valoric, pentru măsura 4.1 am alocat 760 de milioane de euro.

 Vrem ca partea de depozitare şi procesare să fie făcută de producător, în primul rând de producătorul primar. Pentru toţi ceilalţi care vor să facă depozitare şi procesare este această măsură 4.2 şi 4.2a, unde sunt 150 de milioane de euro”, a explicat Oros.

Acesta a prezentat în cadrul conferinţei şi restul măsurilor care vor fi lansate în perioada de tranziţie, respectiv sM4.3 “Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole”, care are o alocare publică de 100,66 milioane euro, şi măsura sM6.1 “Instalare tineri fermieri”, cu 100 de milioane de euro în următorii doi ani.

“Aici s-au făcut modificări importante în ceea ce priveşte cuantumul. Se poate ajunge la sume de 60.000, respectiv 70.000 de euro, dacă în planul de afaceri aceşti tineri fermieri cuprind activităţi de ‘smart agriculture’, de agricultură ecologică sau aparţin unor asocieri economice, unor cooperative”, a subliniat el.

Totodată, pentru sub-măsura sM6.2 “Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole” au fost alocate 50 de milioane de euro, iar pentru sM6.3 “Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” 87 de milioane de euro, din care 26,1 milioane de euro distinct pentru zona montană. În ceea ce priveşte sM6.4 – “Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” sumele alocate se ridică la 100 milioane de euro, pentru că ” în mediul rural trebuie să fie şi altfel de activităţi decât cele agricole”.

Potrivit ministrului Agriculturii, 5 milioane de euro au fost alocaţi pentru sM9.1 “Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, iar pentru M10 “Agromediu şi climă” un total de 288,76 milioane de euro, din care 142 milioane de euro alocare publică din FEADR şi 146,76 milioane euro fonduri EURI (Instrumentul de Relansare al Uniunii Europene – n. r.).

Şi pentru “Agricultură ecologică” (M11) vor fi, în total, în următorii ani, 232,28 milioane de euro, cu sume distincte din alocarea publică (129,63 milioane euro) şi fonduri EURI (102,65 milioane euro), iar plăţile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice – 660,12 milioane de euro.

“Trebuie spus că 50,2% din teritoriul agricol românesc se află în aceste zone cu constrângeri naturale şi specifice”, a menţionat Oros.

Oficialul MADR a adăugat că s-au păstrat fonduri şi pentru M14 “Bunăstarea animalelor”, singura formă de sprijin pentru porc şi pasăre, respectiv 273 milioane de euro din alocare publică.

De asemenea, mai sunt alocate fonduri pentru sM16.4 “Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” – 40 milioane de euro, iar pentru sectorul pomicol – 10 milioane de euro; pentru sM17.1 “Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor şi a plantelor” – 20 milioane de euro; M19.1 “Sprijin pregătitor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (viitoare)”: 5 milioane de euro, M19.2 “Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală”: 100 milioane şi M19.4 “Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare GAL-uri”: 23 de milioane de euro.

infoFERMA Magazin