Este capabilă agroindustria României să asigure populației necesarul de hrană în anul pandemic 2021?

Este capabilă agroindustria României să asigure populației necesarul de hrană în anul pandemic 2021?

Aproape de fiecare dată, când vine vorba despre potențialul agroindustriei românești, se spune că aceste locuri au fost binecuvântate de Dumnezeu, că agricultură ca la noi, la nimeni, că fermierii sunt de frunte dar e lumea rea și că România poate hrăni cca. 80 de milioane de oameni. Însă, întrebarea din titlu a fost pusă și este deosebit de gravă.

Acum, în al doilea an pandemic, este capabilă agroindustria țării să asigurea hrana românilor? Iar întrebarea nu a fost pusă de oricine, ci de însuși European Institute of Innovation & Technology (EIT), aflat în subordinea Comisiei Europene.

Menționând că astfel de radiografii au fost efectuate de instituția în cauză asupra tuturor statelor din centrul și estul Uniunii Europene, pornindu-se de la realitatea că ele sunt mai vulnerabile decât cele din occident, analiza cu titlul ”Food Foresight: Impactul COVID-19 asupra sectorului alimentar din Europa Centrală și de Est; Raport pe țară: Romania”, ne oferă o imagine asupra ptențialul sectorului vizat, în condiții de profundă criză sanitară globală și națională. Iată ce conține acest raport, cu referire directă la anul 2021.

Previziune – Scenarii și consecințe

Este prea devreme pentru a prezice dacă creșterea PIB-ului va permite României să recupereze majoritatea efectelor pandemiei sau dacă acestea se vor dovedi atât de drastice, încât vor împiedica economia în 2021. De asemenea, merită să ne amintim despre incertitudinea extrem de mare a previziunilor, din cauza situației pandemice în continuă evoluție.

Cu toate acestea, într-o perspectivă comparativă, am putea identifica factori importanți care vor determina scenarii viitoare posibile pentru țară și industria agroalimentară. Economia românească, după un prim trimestru relativ pozitiv, s-a contractat cu 10,5% din PIB. Actuala pandemie a fost precedată și de o perioadă lungă de creștere economică stabilă.

Prognoza Comisiei Europene presupune ridicarea treptată a restricțiilor și readucerea la normal a situației de sănătate. Prin urmare, se presupune că nu va exista o recidivă a virusului în 2021. În plus față de coronavirus, în trimestrele următoare, tot mai multe vor depinde de strategia și măsurile adoptate pentru recuperare pe termen mediu, precum și de calitatea mediului de afaceri și mai puțin de măsurile pe termen scurt, cum ar fi furnizarea de lichiditate către companii sau subvenționarea locurilor de muncă.

Definirea și contextualizarea scenariilor pentru industria agroalimentară românească

Analiza prospectivă a utilizat o metodologie de planificare a scenariilor. O matrice a fost construită pe baza a două variabile de nivel înalt (ele însele încapsulând multiple sub-variabile relevante), producând patru cadrane de scenariu alternative, care între ele reprezintă medii viitoare pesimiste, moderate și optimiste. Aceste scenarii sunt elaborate în detaliu, pe baza analizei pieței locale și regionale și îmbogățite prin contribuții obținute în urma atelierelor desfășurate cu experți EIT Food reprezentând fiecare regiune.

Acest lucru asigură că lanțurile valorice agroalimentare din sfera noastră de aplicare sunt situate în mod corespunzător în contextele lor regionale în cadrul matricei de previziune, prin integrarea analizei ”de jos în sus”, într-un cadru ”de sus în jos”. Cele două variabile de nivel înalt alese sunt factori economici și politici publici și alți factori. Subvariabilele (variabile exogene), evaluate în cadrul acestora sunt următoarele scenarii:

Variabile de luat în calcul

Cerere interna

1-Ridicată: Cererea consumatorilor de bunuri recuperate și lanțurile de aprovizionare supuse unei perturbări minime.

2-Scăzută: Contracția economică și șomajul reduc puterea de cheltuieli a consumatorilor și, în consecință, cererea. Veniturile disponibile ale consumatorilor scad, iar obiceiurile de a cheltuieli devin mai conservatoare, evitând cheltuielile cu alimente premium.

Condiții comerciale externe

1-Favorabile: Pe măsură ce piețele se recuperează, lanțurile de aprovizionare locale pot reveni la activitatea comercială tipică, reflectată în prețurile pre-pandemice. S-au depășit barierele comerciale legate de pandemie în interiorul și în afara UE.

2-Defavorabile: Distrugerea cererii pe piețele internaționale de mărfuri și materii prime diminuează valoarea exporturilor și a producției locale. Ca o piață cu marjă restrânsă, fermierii locali suferă de șocuri externe ale prețurilor. Perturbările comerciale apar, atât de la caz la caz, în interiorul UE, cât și pe alte piețe externe.

Încrederea consumatorilor și a afacerilor

1-Favorabil: Cererea consumatorilor de bunuri se recuperează într-un mod durabil, iar lanțurile de aprovizionare simt o perturbare minimă. Aversiunea la risc este legată de o sănătate a populației află la nivelul de pre-șoc. Consumatorii devin mai informați și educați în timp.

2-Nefavorabil: Consumatorii nu revin pe deplin la vechile obiceiuri și modele de cheltuieli, reducând cheltuielile pentru produse de lux și cu valoare adăugată ridicată, cu menținerea unei anumite schimbări către elemente de bază mai ieftine și bunuri de folosință îndelungată. Consumatorii sunt mai puțin dispuși să mănânce în restaurante și vor pregăti mâncarea acasă mai des, folosind produse cu valoare adăugată redusă.

Politica publică și alți factori-Măsuri de izolare

1-Favorabile: Blocajele se ușurează, punând capăt întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și fluxurilor de muncă.

2-Nefavorabile: blocările persistă cu valuri recurente. Carantinele și verificarea suplimentară devin o normă. Restaurantele rămân în restricționate, cu o capacitate limitată, distrugând direct cererea.

Sprijin politic

1-Înalt: Guvernul oferă pachete de ajutor adecvate care susțin activitatea economică, sprijinind încrederea consumatorilor și a întreprinderilor, precum și puterea de cheltuieli, contribuind astfel la menținerea cererii de alimente și băuturi.

2-Scăzut: Sprijinul guvernului este inadecvat, pentru a-i liniști pe consumatori, a păstra locurile de muncă și a sprijini redresarea durabilă a economiei.

Scenariul ”Recuperării totale”

Pentru a vedea un scenariu de ”Recuperare completă”, s-ar putea aștepta ca o serie de variabile endogene și exogene să se deplaseze într-o direcție favorabilă. Cerința unor condiții favorabile la nivel general face din acest lucru ceea ce s-ar putea numi un scenariu ”optimist”:

-Măsurile de izolare sunt complet ridicate.

-Campania de vaccinare are succes.

-Ușurarea perturbării fluxurilor de muncă și comerciale, precum și a sectorului HoReCa.

-Îmbunătățirea încrederii în afaceri și a consumatorilor.

-Partenerii comerciali cheie și sursele turistice se bucură de condiții favorabile în mod similar.

-Sprijin politic eficient din partea guvernului, pentru a cataliza și declanșa schimbările timpurii.

Scenariul ”Noul consumator”

Fiind unul dintre cele două scenarii moderate, scenariul ”Noului consumator” ar putea fi așteptat ca produs al unui anumit amestec de condiții care, pe de o parte, oferă posibilitatea unei recuperări complete și, pe de altă parte, în practică, împiedică acest lucru prin impacturi semnificative și de durată asupra tendințelor și comportamentelor consumatorilor, care se traduc în schimbări ale cererii la care întregul lanț valoric al industriei agroalimentare trebuie să se adapteze într-o oarecare măsură.

Scenariul ”Noua regulă”

Fiind unul dintre cele două scenarii moderate, scenariul ”Noua regulă” rezultă dintr-un amestec de condiții oarecum opuse celor din scenariul ”Noului consumator”. Spre deosebire de cazul menționat anterior, aici, baza consumatorilor este, de fapt, gata să revină într-un stadiu pre-pandemic. Cu toate acestea, implicațiile politicii guvernamentale, prin măsuri restrictive de izolare, sunt de așa natură încât aceste tendințe de revenire sunt oarecum grevate. Acest lucru poate fi generat de:

-Ridicarea măsurilor de izolare nu este garantată.

-Campania de vaccinare nu are succesul sperat.

-Politica guvernamentală prezintă un mix de sprijin financiar și măsuri de izolare.

-Sectorul HoReCa suferă, luptându-se să-și revină sub o aură de riscuri persistente și blocaje.

-Prin urmare, structura consumului între sectoare și între bunurile din interiorul acestora se va schimba.

-Perturbări ale lanțului de aprovizionare și bariere în calea fluxului de muncă sezonieră (migranți).

-Întârzierea potențială și suspendarea anumitor investiții în capacități de procesare a alimentelor cu valoare adăugată.

Scenariul ”Distorsiune și perturbare”

Scenariul ”Distorsiune și perturbare” este manifestarea unui scenariu pesimist, în care, atât factorii economici, cât și cei de politică publică, se aliniază nefavorabil. Cauzele ar putea fi:

-Măsuri de izolare puternice, condiții comerciale externe nefavorabile și sprijin politic insuficient.

-Deprimarea încrederii consumatorilor și a afacerilor; cererea internă scade.

-Înrăutățirea condițiilor comerciale poate duce la scăderea prețurilor pieței globale

-Amenințare pentru producătorii agricoli.

-Riscul protecționismului spiral exacerbează contracția.

-Standarde sanitare mai stricte, reguli privind distanțarea socială și alte modificări ale reglementărilor, măresc costurile operațiunilor comerciale și scad productivitatea (venitul pe angajat)

Consecințe asupra agroindustriei României

Furnizori agricoli și de intrare

Furnizorii agricoli și de intrare sunt (din cele trei sectoare evaluate) expuși în mod unic șocurilor de preț pe piețele globale de mărfuri. Schimbările către produsele cu valoare adăugată mai mică (asociate cu noile scenarii pentru consumatori și întreruperi), oferă o oportunitate potențială sub forma unor creșteri ușoare ale cererii. Întreruperile sezoniere ale forței de muncă reprezintă un risc distinct pentru acest sector, blocajele riscând o presiune salarială puternică pusă pe fermierii români.

Consumatorii români pot acorda din ce în ce mai multă atenție ingredientelor și conservanților adăugați produselor brute sau slab procesate, ca o modalitate de a susține o imunitate bună. Ca urmare, s-ar putea aștepta o perturbare mai mare pentru bunurile consumate, mai ales de cei cu o putere de cheltuieli mai mică, caracterizată printr-o sensibilitate ridicată (elasticitate), a cererii, față de modificările prețurilor și venitul disponibil.

Într-o anumită măsură, acest lucru susține cererea pentru anumite sectoare agricole, dar nu și pentru altele. Creșterea animalelor și a producției de carne de calitate superioară pot suferi în condiții climatice economice mai proaste, din cauza prețului.

Producția de alimente și băuturi

Succesul și forma sectorului de procesare a alimentelor sunt puternic legate de cererea de produse cu valoare adăugată ridicată. Cu un sector de procesare a alimentelor bine dezvoltat (lider în valoare adăugată în ECE), acest sector din România va fi potențial expus la distrugerea cererii în scenarii pesimiste. Sursa semnificativă de cerere pentru produse cu valoare adăugată mare depinde de sectorul HoReCa.

Țările cu mari industrii turistice, care se confruntă cu contracție, pot vedea oportunități reduse de procesare locală cu valoare adăugată .

Impactul blocării, asupra restaurantelor, pare să fie modulat de aplicațiile de livrare și de strictețea politicii. Producătorii români pot beneficia de surplusuri globale și de captarea valorii din scăderea prețurilor intrărilor.

În timp ce interesul crescând pentru produsele pentru sănătate (și organice), poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea unor astfel de capacități de producție și prelucrare, starea actuală scăzută de dezvoltare din segmentul organic din România pune aceste oportunități de creștere în pericol, în scenarii în care prețurile globale ale mărfurilor scad, ca o consecință a distrugerii cererii.

Condițiile meteo

Condițiile meteo favorabile ar fi un catalizator binevenit pentru recuperare. Schimbările climatice aduc cu sine o variabilitate nedorită a vremii, creșterea temperaturilor extreme,  fie sub formă de precipitații atipic extinse (într-un moment nepotrivit), fie veri neobișnuit de fierbinți și înregistrări de căldură care stimulează tendința în creștere a secetei și a scăderii umidității solului în Europa Centrală și de Est.

Scăderea umidității solului este deosebit de dificilă pentru furnizorii agricoli și de intrare, nu numai din motive de creștere a deșertificării și pierderea terenurilor arabile, ci și a volumelor de recoltă reduse, din cauza solurilor mai uscate care nu reușesc să dizolve și, prin urmare, să rețină îngrășăminte importante.

Vremea este o variabilă de semnificație naturală pentru o analiză care vizează industria agroalimentară din România. Ca o variabilă exogenă validă, ar putea fi inclusă în matricile din capitolul ”altele”, ca factor de influență. Din motive de menținere a unui set coeziv de variabile care pot fi mai bine influențate și prezise, acesta a fost extras din metodologia de mai sus.

Însă, acest lucru nu ar trebui să diminueze în niciun caz importanța prezenței sale într-un astfel de raport și ar trebui să se țină cont de factorul modulator care ar putea avea un impact favorabil sau nefavorabil asupra fiecărui scenariu, acționând ca un catalizator al barierei pentru orice schimbare anume, în special pentru furnizorii agricoli și de intrare.

Românii vor mâncare proaspătă

Pandemia COVID-19 continuă să fie o amenințare semnificativă pentru economie,  în ansamblu. Așa cum a arătat această analiză, a perturbat și procesele din toate segmentele industriei agroalimentare. Se poate spune că aceste perturbări au schimbat regulile jocului.

Fermierii au intrat în contact direct cu consumatorii mai frecvent, comercianții cu amănuntul au fost obligați să-și îmbunătățească rapid capacitatea de comandă online, iar consumatorii să fie mai atenți la valoarea nutrițională a achiziției de alimente. Astfel de evoluții dinamice creează oportunități pentru creștere și inovare în industria agroalimentară.

Un studiu realizat în timpul unui blocaj de vârf în România a constatat că există o dorință distinctă în rândul consumatorilor de a avea acces la livrări de fructe și legume proaspete. A fost atrasă atenția asupra insuficienței actuale a investițiilor în acest lanț scurt de aprovizionare cu alimente și a soluțiilor de procesare a plăților între diferiți furnizori locali.

În cadrul mai multor scenarii viitoare, investițiile în acest segment al digitalizării și dezvoltării tehnologice ar reprezenta o mare oportunitate pentru producătorii agricoli locali și comercianții cu amănuntul locali, pentru a satisface aceste cerințe. Acest lucru se întâmplă în special atunci când se ia în considerare penetrarea relativ scăzută în prezent, a comerțului electronic cu produse alimentare pe piața românească.

România stabilește un nivel ridicat în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește ponderea valorii adăugate în fabricarea produselor alimentare și a băuturilor, sugerând o dezvoltare puternică a acestui sector și indicând o potențială oportunitate în mijlocul unei crize.

În timp ce consumul de bunuri cu valoare adăugată mai mare poate cădea sub scenarii pesimiste, un sector bine dezvoltat este unul mai rezistent și, într-un climat în care sectoarele echivalente din alte țări sunt supuse presiunii costurilor din cauza scăderii cererii, produsele românești pot avea potențialul de a fi mai competitiv la preț, pe acele piețe externe.

Măsuri de susținere

Modificările politicii, atât măsuri de izolare, cât și scheme de sprijin, ar trebui stabilite într-un echilibru între nevoia de protecție, stabilitate și nevoia de recuperare durabilă. Mai mult, factorii de decizie politică ar trebui să comunice orice planuri de implementare sau ridicare a restricțiilor cu mult timp înainte și să includă, de asemenea, drept eligibilitate și alte condiții privind ajutorul financiar.

Fiecare dintre modificările politice majore destinate prevenirii pandemiei sau atenuării impactului acesteia ar trebui să fie susținută de o evaluare a impactului economic, de transparentă și să fie cuprinzătoare.

Din martie 2020, multe guverne și alte părți interesate au dobândit cunoștințe necesare și valoroase cu privire la adecvarea, costurile și efectele diferitelor programe și instrumente. În special, există un mare număr de dovezi și date privind impactul crizei COVID-19 asupra comerțului cu amănuntul, inclusiv produsele alimentare.

Factorii de decizie politică trebuie să asigure o monitorizare adecvată și să reacționeze la riscurile care ar putea perturba piețele locale și comerțul internațional. Gestionarea crizelor, inclusiv prin măsuri de izolare, controale la frontiere și alte decizii administrative care ar putea afecta industria agroalimentară din România ar trebui să fie un subiect pentru o cooperare interguvernamentală mai intensă și mai eficientă.

Guvernele CEE și industria agroalimentară regională ar trebui să considere acordul european, mai degrabă ca o oportunitate, decât doar ca o provocare. În același timp, sunt necesare politici structurale adecvate pentru a îmbunătăți poziția industriei agroalimentare din CEE în lanțul valoric global, precum și pentru a aborda problemele urgente de durabilitate și așteptările sociale.

Este necesară îmbunătățirea în continuare a infrastructurii de transport și dezvoltarea clusterelor în Europa Centrală și de Est, și mai ales în România, pentru a câștiga noi piețe, a stimula creșterea IMM-urilor și, astfel, pentru a atinge economii de scară satisfăcătoare în industria agroalimentară. Guvernele CEE ar trebui să continue să investească în rețelele rutiere și feroviare, îmbunătățind accesibilitatea marilor orașe, porturi, precum și a zonelor rurale.

Brandingul și promovarea produselor din industria agroalimentară trebuie să vină ca reacție la schimbarea preferințelor consumatorilor. Guvernele locale și regionale ar trebui să coopereze cu reprezentanții industriei și să lucreze împreună, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri pentru o recuperare durabilă.

infoFERMA Magazin