MADR, reacționează la acuzațiile aduse de LAPAR

MADR, reacționează la acuzațiile aduse de LAPAR

Cu privire la afirmațiile Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR) potrivit cărora utilizarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor în forma actuală provoacă secetă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:

Conform datelor înregistrate și monitorizate de autoritățile naționale – dar și de Agenția Europeană de Mediu, Organizația Mondială de Meteorologie, s.a., România de află în zona cu risc climatic moderat și capacitate redusă de adaptare, fiind extrem de vulnerabilă la efectele schimbărilor climatice. Din analizele și prognozele Agenției Europene de Mediu[1], reiese că schimbările climatice observabile acum se vor agrava în viitor, în ciuda eforturilor globale de reducere a emisiilor de carbon.

Vremea extremă și evenimentele legate de climă care duc la pericole precum inundațiile și secetele vor deveni mai frecvente și mai intense în multe regiuni.

Modificarea temporară și pe arii restrânse a parametrilor meteoclimatici prin intervenții active în atmosferă în scopul combaterii fenomenelor meteorologice periculoase se realizează prin intermediul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), care a devenit funcțional în România începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri de combatere a căderilor de grindină.

Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Activitatea de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă se desfășoară cu asistența tehnică a Proiectantului General. Din componența Proiectantului General fac parte: Administrația Naționala de Meteorologie (ANM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediului (ICPA) București, Universitatea din Craiova, ROMARM-Electromecanica Ploiești, din subordinea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Prin intervenții active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacție, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare rapidă a vaporilor de apă din nor și scade semnificativ posibilitatea producerii de grindină.

Totodată, masa de apă din nor se uniformizează și cade, sub formă de ploaie, pe o suprafață mai mare. Combaterea căderilor de grindină folosind iodura de argint ca agent de însămânțare a norilor este o tehnologie folosită cu succes în multe alte țări, nefiind asociată în nici un caz cu apariția secetei.

Operatorul licențiat al UPCCG Prahova, respectiv SC Electromecanica SA, intervine doar atunci când condițiile meteorologice din zona protejată prezintă potențial major de grindină (conform informațiilor meteo nowcasting).

Evaluarea pericolului de grindină a celulelor convective se face riguros, în mod științific, după mai mulți parametri de radiolocație furnizați de rețeaua de radareFiecare lansare a rachetelor antigrindină se execută numai la ordinul dat din Punctul de Comandă de la Ploiești, iar operatorii din Punctele de Lansare nu execută nici o intervenție activă în atmosferă fără ordin clar transmis din punctul de comandă privind azimutul, elevația și numărul de rachete lansate.

Având în vedere faptul că personalul decizional din Punctele de Comandă are o înaltă expertiză tehnică și că stabilirea momentului și direcției de lansare a rachetelor sunt atent monitorizate, este puțin probabilă apariția unor decizii incorecte în procesul de intervenții active în atmosferă.

Pentru intervențiile din cadrul UPCCG Prahova există documentele operative și parametrii de radiolocație care au stat la baza luării deciziei de lansare si a numărului de rachete utilizat.

În urma analizelor efectuate și a monitorizării din timpul derulării sezonului, s-a constatat ca lansările rachetelor antigrindină au fost justificate, iar numărul acestora a fost stabilit corect, după procedura de lucru existentă.

SNACP este operațional doar în perioada 15 aprilie- 15 octombrie și nu influențează în nici un fel regimul pluviometric din restul anului. În zona Prahova, protejată de infrastructura SNACP, în perioada 1 oct 2019 -31 martie 2020, s-au înregistrat precipitații de 164 l/ mp, iar în perioada 1 apr-8 iulie 2020, după intrarea în stare de operativitate a unității, cantitatea de precipitații a ajuns la 233 l/mp.

Ca și în anii anteriori, sezonul actual de combatere a căderilor de grindină se dovedește a fi de dificultate medie spre mare, înregistrând deja situații excepționale de combatere a unor celule convective care au produs căderi de grindină și pagube în special în zonele din afara ariei de protecție.

În zona protejată de UPCCG Prahova, nu s-au înregistrat pagube semnificative cauzate de căderile de grindină, deși evoluția din ultimii ani a intervențiilor active în atmosferă pune în evidență intensificarea fenomenelor meteorologice periculoase în această zonă:

  2017 2018 2019 2020
Data efectuării primelor intervenții active din sezon 7 mai 27 aprilie 30 aprilie 30 aprilie
Nr rachete antigrindină  consumate în perioada aprilie-8 iulie 192 156 466 449
Consum total rachete antigrindina în sezon 353 399 554 /

Activitățile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanța generală de apă din nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcției acestuia) și nu produc secetă ci, dimpotrivă, asigură creșterea și uniformizarea precipitațiilor la nivel local, numai în aria de combatere și cea adiacentă acesteia.

Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în statele europene (vezi Anexa). În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar.

Anexa

Țara An începere activitate-periodicitate Organismul coordonator Tip metoda utilizată Perioada de operare
Bulgaria 1969 (cu intermitențe) Min Agriculturii Metoda rachetelor aprilie-octombrie
Croația 1976, anual Min Agriculturii și Serviciul  Meteo GT utilizând arzătoare pe bază de acetilenă precum și metoda rachetelor mai-septembrie
Franța 1952,anual Min Agriculturii și Departamentele regionale GT cu utilizarea acetilentă 15 aprilie -15 octombrie
1995, anual Min Agriculturii și Departamentele regionale Aviația (avioane dotate cu cartușe pirotehnice) 20 aprilie – 30 septembrie
Germania 1975, anual Autorități locale Aviație (avioane utilizând arzătoare cu acetilenă) mai-septembrie
Grecia 1984, anual, cu întreruperi Min Agriculturii Aviație (avioane dotate cu cartușe pirotehnice) mai-septembrie
1982, anual Min Agriculturii GT sonice aprilie-octombrie
Ungaria 1991, anual Min Agriculturii GT utilizând arzătoare cu acetilenă mai-septembrie
Macedonia 1971, anual Serviciul Meteorologic Metoda rachetelor aprilie-octombrie
Serbia și Muntenegru 1967, anual Min Agriculturii și Serviciul Meteorologic Metoda rachetelor, însămânțare cu iodură de argint aprilie-octombrie
Spania 1970, anual Min Agriculturii GT cu arzătoare pe bază de acetilenă mai-octombrie
Israel Program experimental între 1960-1975 devenit  operațional din 1975, anual Proiect guvernamental GT utilizând arzătoare pe bază de acetilenă precum și metoda aviaței Nov-aprilie (creștere a precipitațiilor)
Federația Rusă Programe experimentale începând cu anii ”60, anual din 1986 Min Agriculturii și Serviciul Meteorologic Metoda aviației și metoda rachetelor pirotehnice Aprilie-oct (combatere grindină)
SUA Programe experimentale începând cu anii ”30, reluate anual Program guvernamental, NOAA, autorități locale, organizații publice și private, agenți economici Aviație Combatere grindină,  creștere de precipitații sub formă de ploaie și zăpadă, dispersie ceață

[1] https://www.eea.europa.eu/themes/climate-change-adaptation

infoFERMA Magazin