Pregătirea livezilor pentru perioada de iarnă

Pregătirea livezilor pentru perioada de iarnă

Orcine are o livadă de pomi fructiferi știe faptul că pregătirile pentru traversarea cu bine a sezonului rece vor determina în mare măsură recolta următoarei veri. Tocmai de aceea, Agenția Zonelor Montane a emis câteva îndrumări de sezon, adresate pomicultorilor.

Defrişarea, completarea golurilor şi plantarea

O lucrare care se execută în luna noiembrie este defrişarea pomilor răzleţi, neproductivi, debili sau bolnavi. În acelaşi timp, se face completarea golurilor din parcelele cu pomi din aceleaşi specii şi soiuri.

Până la apariţia temperaturilor negative şi începutul înghețului solului, se continuă plantatul pomilor şi arbuştilor fructiferi.

O grijă deosebită se va acorda în timpul transportului materialului săditor, pentru ca rădăcinile să nu fie expuse la frig sau la deshidratare, deoarece sunt mult mai sensibile la temperaturi scăzute şi uscare în comparaţie cu partea aeriană.

În general, rădăcinile pomilor şi mai ales cele de cais, piersic şi migdal, uşor deshidratate, pun în pericol prinderea după plantare, chiar dacă se încearcă rehidratarea sau se fac mai multe irigări după plantare.

După plantare, este obligatorie formarea unui muşuroi în jurul tulpinii, care să depăşească uşor marginile gropii pentru protejarea părţii inferioare a plantei contra frigului şi a uscăciunii.
Plantaţiile noi trebuie protejate contra rozătoarelor, dacă perimetrul plantaţiei sau al curţii nu este împrejmuit. Protejarea se asigură prin învelirea tulpinii cu diferite materiale ca: tulpini de porumb, floarea soarelui, hârtie cerată, folie de polietilenă perforată, etc.

Pregătirea plantaţiei pentru iernare

O altă preocupare a pomicultorului este legată de îngrijirea şi pregătirea pentru iarnă a plantaţiei, şi anume: după căderea frunzelor se efectuează tratamentele fitosanitare, care au drept scop diminuarea infecţiilor cu rapăn, făinare, acarieni, păduchi ţestoşi, ouă de afide, psilide, etc., mai ales pentru speciile seminţoase, respectiv Sphaerotheca pannosa, Taphrina deformans, Stereum purpureum, Gnomonia, Monilia, etc.

Totodată, se iau măsuri agrotehnice şi de igienă culturală de înlăturare şi strângere a frunzelor căzute şi a fructelor mumifiate, a crengilor rupte, a altor resturi vegetale, şi introducerea lor sub brazdă odată cu efectuarea arăturii şi săpatul în jurul pomilor.

Se transportă şi administrează îngrăşămintele organice, 50-60 t/ha (administrarea îngrăşămintelor organice se execută o dată la 3 ani) şi a celor complexe, în cantitate de 150-200 kg/ha. Se execută lucrarea solului între rânduri şi pe rând.

În plantaţiile cu intervale înierbate, se desţelenesc cele cu vechime mai mare de 3 ani. La pomii izolaţi în fâneaţă, se sapă copcă sub proiecţia coroanei şi se fertilizează.

Tăieri de sezon

În această perioadă se pot executa lucrările de tăiere a pomilor din speciile semințoase. Această lucrare se poate face începând din toamnă, după căderea frunzelor, pe tot parcursul iernii şi până primăvara, la intrarea în vegetaţie.

Prin tăieri, la pomii tineri, se urmăreşte formarea coroanei, înţelegând prin aceasta construirea scheletului pomului, realizarea formei de coroană adoptată şi garnisirea cu formaţiuni fructifere, iar la pomii pe rod obţinerea unui echilibru între procesele de rodire şi de creştere. De asemenea, trebuie îndepărtate ramurile care se ating sau se intercalează.

Lipsa unei toaletări a pomilor fructiferi se răsfrânge asupra performanței de rod a livezii, astfel, pomii se vor supraîncărca cu fructe, care vor rămâne mici, urmând ca anul următor să nu mai rodească sau să producă mai puțin.

O atenţie deosebită se va acorda în perioada de toamnă – iarnă și lucrărilor de curăţare a coroanei, prin eliminarea ramurilor rupte sau bolnave.

infoFERMA Magazin