Semințe de cartofi sau cartofi de sămânţă?

Semințe de cartofi sau cartofi de sămânţă?

Majoritatea cartofilor cultivaţi în Europa sunt clone obţinute din cartofi cu semințe certificate. Cu toate acestea, pentru fermierii din zone cu clime mai calde, aceasta nu este întotdeauna o opțiune, confruntându-se cu utilizarea de semințe de proastă calitate, adesea purtând şi câte o boală. În plus, după cum s-au convins şi fermierii români chiar în această toamnă, căldura extremă, combinată cu seceta poate prăbuşi recoltele. Iată, însă, că există soluţii, iar unele dintre acestea sunt analizate de expertul agronom Jan Egwerda, de la Universitatea din Halle, în lucrarea cu titlul “True potato seed to benefit farmers in warmer climates”, publicată recent în “Future Farming”.

Tuberculii sunt voluminoşi şi perisabili

Totul începe cu cartofii sănătoşi de sămânţă, pentru evitarea bolilor purtate de semințele care pot devasta culturile. Dar, din păcate, pentru unii fermieri, stocul certificat este disponibil numai prin import din străinătate, deci, mult mai scump. Tuberculii sunt voluminoși și perisabili, ceea ce înseamnă că toate costurile de transport ale importului și ale livrării cartofilor de sămânţă, certificaţi, sunt dificile, ceea ce îi face inacordabili sau indisponibili. Prin urmare, cultivatorii sunt obligați să folosească doar cartofii pe care și i-au crescut singuri. În plus, după cum se ştie, de obicei, cei mai buni cartofi se vând, lăsând tuberculii de calitate mai slabă ca semințe. Pentru acești fermieri, adevărata sămânță fără boli poate fi soluția mai sănătoasă și mai ieftin de transportat.

Pentru a da un exemplu util fermierilor, în lucrarea amintită se analizează cazul fermierului olandez, Bejo Zaden, care a creat soiul Oliver F1, un cartof hibrid care poate fi cultivat direct din semințe, pentru a produce cartofi pentru masă într-un singur sezon. Totul este rezultatul a 15 ani de dezvoltare, deoarece fermierul a lucrat foarte mult pentru a reduce variabilitatea recoltelor. Cartofii obţinuţi sunt tetraploizi, ceea ce înseamnă că au patru copii de ADN și aceasta duce la urmași care moștenesc o diversitate mai mare de gene. În schimb, cartofii de semințe sunt clone identice cu planta părinte. Prin urmare, cartofii crescuți din semințe adevărate nu sunt suficient de uniformi, pentru a îndeplini specificațiile europene stricte, pe când clonele de Oliver F1 îndeplinesc toate cerinţele.

Soiul Oliver F1 a fost testat atât în ferme din Olanda, cât şi în ferme din zone meridionale, plantele tinere fiind cultivate pentru prima dată în seră, înainte de a fi plantate pe câmpuri. Pentru a prinde în sol, planta are nevoie de timp, perioada durând între 5 și 10 zile. Odată prinse rădăcini, lucrurile încep să se miște repede, iar adevăraţii cartofi cu semințe cresc rapid. Cu toate acestea, randamentul este mai mic decât cel obișnuit faţă de media europeană, cu o medie de aproximativ 45-55 t/ha. Succesul acestui soi a determinat dezvoltarea altor genotipuri și în prezent investighează dacă se poate accelera germinarea folosind amorsarea (înainte de germinarea semințelor).

Ar putea semințele să înlocuiască tuberculii?

După cum am menționat anterior, cartofii produși din semințe adevărate nu sunt potriviți pentru fermele europene. În plus, clima din Europa este prea rece. În climatul nostru, semințele de cartofi abia sunt capabile să germineze în aer liber, deoarece temperatura solului este prea scăzută. Din acest motiv, trebuie să semeni sămânţa într-o seră și apoi să muți plantele în aer liber, odată ce încep să germineze. Acest lucru îl face prea scump în Europa, din cauza cantității mari de muncă manuală implicată. Cu toate acestea, după cum am văzut, este posibil.

Când a dezvoltat soiul Oliver F1, Bejo a folosit aceeași abordare pe care o folosește pentru alte tipuri de semințe de legume, care implică crearea de linii parentale homozigotice. Aceste linii homozigotice sunt produse prin consangerație și prezintă un grad ridicat de uniformitate genetică. Încrucișându-le unul cu celălalt, se creează semințe hibride uniforme (F1),  care își depășesc părinții, datorită efectului heteroz. Şi, în acest mod, după zeci de ani de reproducere, s-a dezvoltat cu succes un cartof tetraploid.

Doctorul în agronomie Horst Van Bruchem explică: „Semințele de cartofi adevărate au fost dezvoltate folosind o metodă care este strâns legată de felul în care sunt crescute roșiile. Creșterea, folosind semințe adevărate, se desfășoară într-un ritm mult mai rapid decât în ​​momentul reproducerii folosind cartofi de sămânță.” De aici, rezultă că avantajul fermierului este că, atunci când se identifică un soi încrucișat de succes, se poate trece rapid la producția de semințe.

În cazul soiurilor clonate de cartof, acestea trebuie propagate timp de mai mulți ani, înainte ca lotul de cartofi cu semințe să poată fi testat și introdus pe piață, în condiţii comerciale. Deci, cu răbdare, seminţele de cartofi pot fi o soluţie şi pentru fermierii din Europa, inclusiv pentru cei din România. Totul cere însă foarte mult timp şi foarte multă atenţie. Cert este că fermierii cultivatori de cartofi au nevoie de stocuri de bună calitate, pentru a realiza culturi cu un randament ridicat, iar acest lucru este mai dificil de realizat cu cartofii de sămânţă, decât atunci când folosesc semințe adevărate.

Seminţele de cartofi, pro şi contra

Pro:

• Mult mai  rezistenţi la boli decât cartofii de sămânţă;

• Semințele pot fi furnizate pe tot parcursul anului. Prin urmare, fermierii pot stabili o cultură în orice moment al anului, în timp ce oferta de cartofi de sămânță este sezonieră;

• Semințele adevărate sunt mult mai ușor de depozitat și transportat. Pentru a stabili 1ha, ai avea nevoie de 2,5t de cartofi sau 60g de semințe adevărate;

• Introducere rapidă pe piaţă a recoltei, oferind beneficii fermierilor mult mai devreme.

Contra:

• Uniformitatea este mai mică, din cauza variabilității genetice;

• Este nevoie de temperaturi mai ridicate pentru a obţine semințe, așa că este nevoie de sere pentru climele mai reci din Europa;

• Sezon de creștere mai lung;

infoFERMA Magazin