Totul pleaca de la calitatea semintelor

Fiecare agricultor in parte stie foarte bine ca o productie de calitate si in cantitati care, nu doar sa justifice investitia, dar care sa aduca si profit, nu se poate realiza decat pornind de la utilizarea la insamantare a unui material semincer de cea mai buna calitate. Ultimele cercetari efectuate la Institutul Fundulea de catre o echip de cercetatori formata din Ion Pacurar, Grigore Oprea si Diana Salagean, releva acest aspect, mai ales in cazul culturilor de toamna de grau si orz. Va prezentam cateva considerente publicate de autori.

Variabilitatea caracterelor soiurilor de grau si orz de toamna

In a doua jumatate a secolului trecut anii 1950-1970, numerosi cercetatori au iniiat studii privind variabilitatea genetica in cadrul populaiilor autogame si alogame de plante. Ca urmare, din formularea care defineste soiul la plantele autogame a rezultat ca aceasta este o populaie formata dintr-un amestec de linii
homozigote. Cercetarile efectuate in acest sens au stabilit conceptul unanim acceptat, conform caruia soiul reprezinta o populaieindiferent daca acesta aparine unei specii de plante alogame sau autogame.

In acest context, se considera ca una dintre cele mai importante contribuii ale Geneticii populaiilor consta in descoperirea ca toate populaiile conin o insemnata cota de variabilitate. Acest concept prezinta o importana deosebita atat pentru activitatea de ameliorarea speciilor in general, inclusiv a plantelor autogame, cat si pentru cea de producere de samana, intrucat meninerea nealterata a valorii genetice, biologice si a capacitaii de producie a soiurilor este condiionata, in mare masura, de cunoasterea structurii genetice si morfologice a acestora.

In acest scop, au fost efectuate cercetari privind variabilitatea unor caractere si insusiri existente in cadrul majoritaii soiurilor de cereale paioase grau si orz de toamna create la I.N.C.D.A. Fundulea de la infiinarea acestuia si pana in prezent.
Pe baza acestor cercetari a fost stabilita structura genetica a soiurilor respective.
Studiul a cuprins o serie de caractere si insusiri ale soiurilor respective, dintre care in primul rand, au fost efectuate cercetari aprofundate asupra celor care au avut coeficienii de variabilitate cei mai semnificativi si constani. Au fost luate in studiu 16 caractere si insusiri pentru fiecare descendena.

Soiurile au fost studiate in cicluri de cate trei ani consecutivi, la un numar suficient de mare de plante prelevate din cadrul populaiei soiului intr-un sistem randomizat pentru evitarea, in cea mai mare masura, a efectului driftului genetic. In acest sens, au fost prelevate din campul de alegere, analizate si semanate in campul de selecie conservativa minimum 1000 descendene/soi.

Soiurile de grau de toamna studiate au fost: Bezostaia 1, Scorospelka 3, Excelsior, Dacia, Iulia, Ceres, Ileana, Fundulea 29, Flamura 80, Flamura 85, Fundulea 133, Fundulea 4, Dropia, Rapid, Pandur, Rodur, iar in ultimii ani au fost introduse pentru astfel de studii soiurile mai noi ca: Ardeal 1, Boema, Delabrad, Dor, Faur, Glosa, Gruia, Crina, Condurum si Grandur.

Soiurile de orz de toamna studiate au fost: Intensiv, Miraj, Precoce, Productiv, Adi, Andrei, Compact, Dana, Madalin, Orizont, Grivia, Victoria, Laura, Andra, Aura si Andreea, iar in ultimii ani, soiurile noi: Regal, Liliana si Univers.

Din rezultatele experimentale obinute s-a constatat, in marea majoritate a cazurilor, caracterul polimorf al soiurilor, cu foarte puine excepii in care variabilitatea unor caractere si insusiri in cadrul acestora a fost mai puin semnificativa. Polimorfismul remarcat a fost in cazul unor soiuri soiul de grau Bezostaia 1 foarte accentuat, iar in altele, nesemnificativ soiul de grau Ileana, cele mai multe soiuri insa incadrandu-se in limita unor coeficieni de variabilitate mai mult sau mai puin evidenta.

Valori tehnologice

Pe baza acestor studii a fost posibila stabilirea structurii morfologice a soiurilor,
prin gruparea acestora intr-un numar de biotipuri compuse din plante cu caractere si insusiri similare, biotipuri distincte intre ele, prin valori semnificative ale coeficienilor de variabilitate a mai multor caractere printre care cele mai vizibile in unele cazuri au fost: inalimea plantelor +10; -12 cm, data inspicatului + sau -5 zile, sau capacitatea de producie a biotipurilor + 6,5, -4,2 q/ha.

Valori mai mult sau mai puin accentuate apar uneori si in cazul altor caractere
si insusiri. Numarul biotipurilor in cadrul soiurilor de grau de toamna este, de asemenea, destul de variabil, astfel ca exista soiuri cu un grad accentuat de polimorfism cazul soiului Bezostaia 1, 19 biotipuri, marea majoritate a soiurilor caracterizandu-se ca avand in cadrul acestora o variabilitate mai redusa 4-6 biotipuri, existand insa si soiuri uniforme din punct de vedere morfologic ex.: soiul Ileana.

De remarcat este faptul ca soiurile de grau create la I.N.C.D.A. Fundulea in ultimii 8-10 ani au un grad ridicat de uniformitate, ceea ce face ca acestea sa corespunda
in totalitate si din punctul de vedere al condiiilor stabilite de UPOV.

In cazul soiurilor de orz de toamna studiate sub aspectul structurii genetice a acestora, pot fi formulate concluzii asemanatoare cu cele obinute la soiurile de grau de toamna, cu observaia ca limitele coeficienilor de variabilitate a unor caractere si insusiri sunt mai restranse, iar numarul biotipurilor din cadrul soiurilor este mai redus de regula, 4 biotipuri.

In cazul soiurilor noi de orz de toamna orz cu 6 randuri si orz cu 2 randuri, ca si al soiurilor de grau, se constata o tendina de restrangere a gradului de variabilitate
a plantelor in cadrul acestora, respectiv, cresterea sensibila a uniformitaii lor, astfel ca soiurile create in ultimii 8-10 ani la institutul nostru corespund parametrilor stabilii de UPOV, pentru aceste insusiri.

Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava Banca de Gene este o structura cu rang de serviciu in cadrul Laboratorului Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor, Bucuresti, care are ca responsabilitate conservarea in conditii de siguranta a biodiversitatii vegetale relevante pentru agricultura si alimentatie de la toate speciile cu inmultire sexuata. Materialul semincer stocat este disponibil la cerere si se furnizeaza in cantitati mici, in vederea utilizarii in ameliorare, cercetare, sau pentru reintroducerea in cultura a varietatilor traditionale romanesti.

Bancile de gene, o solutie pentru fermieri

Pentru fermieri, bancile genetice pot reprezenta cea mai buna solutie. De regula, solicitarile sunt procesate in ordinea primirii, iar timpul de livrare se incadreaza in intervalul patru sase saptamani. Livrarea materialului se face in baza unui Acord de Transfer care trebuie acceptat si confirmat de catre solicitanti, inainte de expedierea probelor de seminte. Stocurile destinate utilizarii sunt limitate, astfel incat o proba consta in maximum 25 de seminte.

Pentru material semincer in sine, sau pentru expediere, nu se percepe nici o taxa.

Banca de Gene sprijina comunitatea stiintifica, institutele de cercetare si ameliorare a plantelor, universitatile de profil, si raspunde, de asemenea, cererilor rezonabile primite de la persoane fizice, doar in conditiile cand stocurile o permit, iar solicitantul se angajeaza sa pastreze varietatile traditionale furnizate, prin cultivarea lor continua.
Persoanele care urmaresc doar acoperirea necesarului anual de seminte pentru gradina proprie, fara a fi interesati, in mod special, de pastrarea si perpetuarea traditiei locale, sunt rugate sa se adreseze companiilor care produc si distribuie seminte comerciale.

Romania a ratificat Tratatul International privind Resursele Genetice Vegetale pentru Alimentatie si Agricultura ITPGRFA, ca instrument global care reglementeaza accesul si utilizarea resurselor genetice vegetale incluse in Sistemul Multilateral, prin intermediul Acordului Standard de Transfer al Materialului SMTA.

Pentru implementarea prevederilor Tratatului, Banca de Gene a desemnat si a inclus in Sistemul Multilateral de Acces o parte din probele aflate in colectiile sale si aplica doua variante ale Acordului de Transfer, in relatie cu destinatia materialului genetic.

infoFERMA Magazin