Viitorul ”verde” al agriculturii europene

Viitorul ”verde” al agriculturii europene

Agricultura UE joacă un rol esențial în realizarea ”Acordului verde european”, prezentat în orientările politice ale Comisiei Europeane, cu aplicabilitate între anii 2020-2024. În acest context, raportul ”Overall UE Agriculture 2030”, întocmit de organismul european, ne oferă o măsură fiabilă a contribuției ferierilor europeni la viitorul durabil, ”verde”, al acestui domeniu de activitate. Proiecțiile au fost făcute pe baza unei Uniuni Europene din 28 de state membre, inclusiv Marea Britanie. Propunerile de politică agricolă comună (PAC) nu au fost luate în considerare, deoarece acestea sunt încă în discuție în Consiliu și Parlament, și nici acorduri de liber schimb, cum ar fi UE-Mercosur.

Modelarea pieței agricole

Cererile societăților vor continua să modeleze piețele agricole în următorul deceniu, iar cetățenii din UE au așteptări din ce în ce mai presante și, uneori, conflictuale, cu privire la alimente. Aceste așteptări se extind dincolo de accesibilitatea alimentelor, la probleme precum sănătatea, originea, comoditatea, mediul, schimbările climatice și bunăstarea animalelor. În plus, opțiunile de politici publice care abordează provocările, privind mediul și schimbările climatice, au dus la stabilirea cerințelor în reglementările UE și naționale, ca de exemplu, normele privind nitrații și pesticidele, fapt care încurajează adaptarea sistemelor de producție cu mai multă rotație a culturii.

În timp ce aceste evoluții se traduc, adesea, în costuri de producție mai mari, ele aduc, de asemenea, oportunități de a adăuga valoare producției, printr-o diferențiere crescută a pieței. Sistemele alternative de producție și comercializare, cum ar fi producția locală, organică, fără modificări genetice sau alte tipuri de producție certificată, vor crește în perioada de perspectivă. La nivel mondial, oferta va crește în continuare, în principal, în țările în curs de dezvoltare, dar nu la fel de rapid, precum cererea de pe aceste piețe. Acest lucru va crea oportunități pentru exporturile Uniunii Europene.

În ciuda concurenței mai mari, se preconizează că producția de cereale va crește ușor, pentru hrană și utilizările industriale și va furniza o cerere globală constantă. Producția de fasole și legumele de soia va continua să crească, pentru a face față cererii de hrană și pentru vegetalele proteice, produse local. Se preconizează că producția de zahăr va crește, la fel și exporturile de zahăr, din cauza scăderii cererii interne.

Izbucnirea pestei porcine africane în Asia are deja un impact puternic pe piețele cărnii, dar implicațiile pentru întreaga piață, în perioada de perspectivă, sunt încă incerte. Pe termen scurt, se estimează că creșterea semnificativă a cererii pentru importurile chinezești, în special carnea de porc, va crește prețurile. Pe măsură ce producția chineză își revine, prețurile ar trebui să scadă, ceea ce duce la o scădere a producției interne de carne de porc. Se preconizează că și carnea de pasăre își va crește ponderea din consumul total de carne al UE, deși consumul total de carne va fi scăzut ușor.

Dimpotrivă, consumul UE și la nivel mondial de produse lactate vor continua să crească, ceea ce va duce la creșterea producției de lapte în UE. În cele din urmă, producția de culturi specializate este de așteptat să crească și ele, constant, iar comerțul cu acestea să se intensifice. Consumul intern de vin se va accentua, iar cererea de ulei de măsline este prevăzută să crească în țările care nu produc așa ceva. Producția diferitelor tipuri de fructe și legume va continua în concordanță cu schimbările preferințelor consumatorilor.

Utilizarea terenurilor și evoluția randamentelor

Acest raport de perspectivă își propune să servească drept bază pentru analiza și evaluarea politicilor și a pieței. Raportul se bazează pe cadrul politic actual și pe tendințele macroeconomice preconizate. În conformitate cu aceste presupuneri, în ciuda fluxului de forță de muncă (adică mai mulți lucrători care părăsesc sectorul agricol, decât intră în el), agricultura rămâne o parte cheie a țesăturii comunităților rurale ale UE și a utilizării primare a pământului. Datorită concurenței din alte activități, utilizarea totală a terenurilor agricole din UE va continua să scadă, deși într-un ritm mai lent decât în ​​ultimul deceniu, la 178 de milioane de ha, până în 2030.

Deja mari, randamentele agricluturii din UE vor crește mai lent, decât în ​​trecut. Avansul în selectarea, gestionarea și tehnologia semințelor va îmbunătăți capacitatea fermierilor de a integra cerințele politicii de mediu în sistemele de producție. Cea mai mare parte a produselor UE vor fi consumate, în continuare, pe plan intern. Consumatorii din UE și din străinătate vor deveni din ce în ce mai pretențioși în ceea ce privește produsele alimentare pe care le consumă, și vor opta tot mai mult pentru produse locale, organice sau alte produse certificate și trecerea pe categorii de produse alimentare.

Odată cu creșterea cererii globale și a modificării fluxurilor comerciale globale, UE va avea oportunități de a câștiga cote de piață pe unele piețe de export (de exemplu, la produsele lactate), în timp ce se va confrunta cu o concurență sporită în altele (de exemplu, la cereale).

Tendințe de consum

Evoluțiile pieței alimentare din UE sunt determinate de cerințele societății, indiferent de sănătate, mediu, schimbări climatice sau bunăstarea animalelor. În același timp, datorită stilurilor de viață aglomerate, vânzările de produse alimentare preparate și procesate, precum gustări și produse on-theg, vor crește. Acest lucru creează oportunități uriașe pentru schimbări ulterioare ale pieței către, de exemplu, produse alimentare convenabile.

Cererea din ce în ce mai mare de alimente ecologice este de așteptat să sporească oferta UE, pe termen scurt. Pe termen mediu, provocările pentru conversia în agricultură ecologică, precum și schimbările ulterioare ale pieței către alte alternative ecologice, ar putea totuși încetini creșterea producției ecologice. Modificarea tendințelor consumului global și modificările nivelului producției vor afecta fluxurile comerciale globale.

Odată cu creșterea concentrației producției de cereale în principalele regiuni producătoare, se preconizează că și comerțul global va continua să crească. Nivelurile scăzute de consum de lactate pe cap de locuitor și cererea accentuată din Asia și Africa creează o oportunitate excelentă pentru creșterea suplimentară a exporturilor către aceste regiuni. Tendințele de divergență a consumului de carne sunt de asemenea de așteptat să genereze modificări ale fluxurilor comerciale.

Culturile arabile

Suprafața totală a semințelor oleaginoase, pășuni permanente și culturi permanente este în continuă scădere. În schimb, se preconizează că va crește utilizarea pământului pentru cereale, culturi proteice și furaje. În ciuda declinului net al utilizării terenurilor agricole din UE, producțiile mai mari ar putea duce la o creștere generală. Piața UE a cerealelor va crește, odată cu schimburi ulterioare între produse și cererea crescândă pentru hrană și utilizări industriale.

Zonele de cultivare a grâului și porumbului sunt proiectate să se extindă, în detrimentul altor cereale. Producția totală de cereale a UE ar putea ajunge la 320 de milioane de tone, până în 2030. O mai mare concurență din partea celorlalte regiuni principale, precum Marea Neagră, se va traduce printr-o creștere moderată a exporturilor UE. Creșterea puternică a producției de culturi proteice din UE va continua și va atinge 6,3 milioane de tone, pe termen mediu. Principalii factori vor fi cererea puternică de produse proteice vegetale și pentru mai multe surse proteice produse local, atât în ​​scopuri furajere, cât și pentru consum uman.

O scădere este prevăzută pentru semințele oleaginoase. Se preconizează că producția de rapiță va continua să scadă, deși într-un ritm mai lent, datorită cererii constante de făină de rapiță și a valorii agronomice a rapiței în sistemele de rotație a culturilor. Producția totală de semințe oleaginoase din UE ar putea rămâne stabilă pe termen mediu. Creșterea cererii de semințe oleaginoase trebuie să fie satisfăcută de importurile suplimentare, în timp ce volumul meselor exportate ar putea scădea.

Producția de zahăr și furaje

Se estimează că producția de zahăr din UE se va stabiliza pe termen mediu, și ar putea ajunge în jur de 18,5 milioane t, până în 2030. Se estimează că un consum în scădere a zahărului va fi parțial substituit de o utilizare mai mare de izoglucoză, în produsele alimentare procesate. Creșterea altor utilizări ale zahărului (de exemplu, utilizări industriale), nu va compensa această scădere, iar sectorul zahărului din UE se va baza pe oportunitățile de pe piața mondială.

Cererea de furaje din culturi arabile, furaje și pășuni este determinată din ce în ce mai mult de cererile consumatorilor, privind practicile agricole. Diferențiarea furajelor de culturile organice, fără modificări genetice și organice locale, va crește producția internă de furaje, în ciuda tendințelor mixte în producția animală. Utilizarea totală a furajelor ar putea atinge 260 milioane t, pe termen mediu, determinată de includerea crescută a pulsurilor și o creștere puternică în culturile de soia.

Restricțiile privind utilizarea biodieselului pe bază de palmier ar trebui să reducă semnificativ oferta disponibilă de biocombustibili. Se preconizează că utilizarea altor materii prime agricole, pentru producția de etanol și motorină, va rămâne în general stabilă pe termen mediu, în timp ce cadrul politic stabilește limite în utilizarea culturilor pentru combustibili. Biocombustibilii avansați trebuie să crească în producție. În contextul scăderii consumului de combustibil clasic, amestecul poate crește semnificativ.

Producția de lapte și alte produse lactate

Cerințele de sustenabilitate pentru reducerea gazelor cu efect de seră, a emisiilor de fosfați și a nitraților, se traduce printr-o creștere moderată a producției de lapte din UE, la 179 milioane de tone, până în 2030. Sectorul va adapta practici agricole concentrându-se, în special, pe gestionarea efectivelor și hrănirea vacilor. Drept urmare, randamentele mai mari vor permite reducerea efectivelor de lapte (cu 1,4 milioane de capete), iar acest lucru va contribui la reducerea emisiilor.

Cererile consumatorilor trebuie să conducă la schimbări ulterioare ale pieței, în ceea ce privește sistemele de producție și gama de produse lactate oferite. Noile produse, în special pentru nutriția adulților (de exemplu, pentru sport), vor aduce un plus de valoare sectorului. La nivel mondial, creșterea populației va crește cererea globală de import, pentru produse lactate, și se prevede că UE va rămâne principalul furnizor global.

O mare parte din creșterea producției de lapte din UE este de așteptat să fie direcționată către prelucrarea brânzeturilor, determinată de cererea globală, dar și de creșterea utilizărilor industriale interne. O scădere suplimentară a consumului de lapte lichid din UE se va traduce printr-o scădere a producției, în totalul produselor lactate proaspete. Cererea UE de unt ar putea continua să crească, deși într-un ritm mai lent, din cauza creșterilor recente ale prețurilor. Producția de lapte praf, în special lapte degresat și praf de zer, ar trebui să crească în continuare, datorită cererii susținute pe piața exporturilor și a alimentației adulților.

Producția de carne

Recenta izbucnire a pestei porcine africane în Asia ne amintește de imprevizibilitatea evoluțiilor globale de pe piețele cărnii. Pe termen scurt, se preconizează devierea comerțului către China, pentru toată carnea, punând presiune, atât pe piețele globale, cât și pe cele ale UE, și cauzând incertitudini cu privire la calea de ajustare globală a ofertei pe termen lung.

O disponibilitate mai redusă a cărnii de porc pe piața UE ar putea duce la schimbări ulterioare ale pieței de carne. În general, se estimează că necesarul anual de carne al UE va scădea cu 1,1 kg pe cap de locuitor, până în 2030, fapt determinat de preocupări sociale, etice, de sănătate și de mediu. Datorită creșterii semnificative a cererii globale, producția de carne de porc din UE, pentru exporturi, este de așteptat să crească pe termen scurt.

Prețurile ridicate ar putea duce la o scădere mai puternică a consumului UE decât se prevedea anterior. Când producția asiatică se va recupera, prețurile UE ar trebui să scadă brusc, iar producția să scadă semnificativ spre 2030. Pe măsură ce producția de lapte va crește, dimensiunea efectivelor de lapte va scădea treptat. Rentabilitatea scăzută ar putea, de asemenea, să crească declinul efectivului total de vaci. Reducerea producției de carne de vită a UE, în principalele țări producătoare, este prevăzută să continue, în ciuda creșterii ușoare a prețurilor de carne de vită, către 2030. Se așteaptă ca necesarul UE de carne de vită să scadă în continuare, dar noi oportunități comerciale ar putea duce la exporturi mai mari. Producția UE de carne de oaie și capră trebuie să rămână stabilă, fiind susținută de o cerere internă constantă.

În schimb, se estimează că în UE, cererea de carne de pasăre va crește constant în perioada de perspectivă. Producția UE ar putea ajunge la 16,5 milioane t, până în 2030, datorită și cererii globale puternice. Exporturile vor consta în principal din reduceri cu o cerere mai mică în UE.

Culturi specializate

Producția de ulei de măsline din UE trebuie să se intensifice în continuare, odată cu creșterea capacității de producție. Consumul intern ar putea crește, în special, în afara principalelor țări producătoare. La nivel global, cererea puternică de pe piețele tradiționale și noi, ar trebui să conducă la o creștere a exporturilor UE.

Producția totală de vin a UE și utilizarea internă, atât pentru consumul uman, cât și pentru distilare, este de așteptat să scadă în continuare în perioada de perspectivă, deși într-un ritm mai lent, decât în ​​deceniul precedent. În ciuda concurenței puternice din partea altor regiuni mondiale, exporturile UE ar putea continua să crească, determinate în special de indicații geografice și vinuri spumante.

Deși se estimează că scăderea ariei de producție a mărului din UE va scădea, producția ar putea rămâne stabilă datorită creșterii producției. Scăderea consumului de mere proaspete și prelucrate este de așteptat să încetinească pe termen mediu. Piersicile și nectarinele se confruntă cu o concurență tot mai mare, față de alte fructe de vară, iar consumul lor se datorează scăderii ulterioare. Se preconizează că producția UE va scădea ușor din cauza unei zone în creștere în scădere. Se estimează că producția de portocale a UE se va stabiliza pe termen mediu.

Preferința crescândă a consumatorilor pentru sucurile proaspete, față de concentrate, se traduce prin creșterea producției și a importurilor pe piața proaspătă, în detrimentul portocalelor procesate. Se preconizează că producția UE de roșii proaspete va rămâne relativ stabilă. Valoarea producției ar trebui să crească în continuare, datorită unei game mai largi de produse. Cererea internă și globală de roșii procesate ar putea duce la creșterea producției totale a UE.

Venitul agricol

Această perspectivă a pieței analizează modul în care tendințele pieței s-ar traduce în veniturile fermierilor, având în vedere ipotezele actuale și inclusiv sectoarele care nu sunt acoperite în mod explicit aici. Până în 2030, venitul mediu al fermelor din UE ar putea crește, datorită creșterii volumului producției și a aprecierii prețurilor.

Cu toate acestea, scăderea prețurilor cărnii de porc și scăderea ulterioară a producției, precum și prețurile mai scăzute pentru grâu, porumb și soia, la începutul perioadei, ar trebui să se traduce într-o scădere a veniturilor până în 2025, în special în UE-15.

Ieșirea forței de muncă din sectorul agricol, din cauza schimbărilor structurale la nivelul UE, se așteaptă să încetinească. Este de așteptat să apară o gamă mai largă de profiluri de lucrători agricoli și manageri de fermă, la fel ca și modificările în natura muncii lor, datorită progresului tehnologic în mașini și echipamente, și instrumente mai bune de susținere a deciziilor

Aspecte de mediu și climă

Raportul oferă o analiză a mediului, în concordață cu evoluțiile piețelor agricole europene bazate pe un set de indicatori de mediu și climă. Acești indicatori includ emisiile de gaze cu efect de seră (GES), ale lanțului agricol și ale lanțului alimentar sau amprenta de carbon, amprenta de azot, amprenta consumului de apă și amprenta terestră.

Analiza prezentată în acest raport este probabil o supraestimare a impactului negativ asupra mediului și al climatului, în regiunile în cauză, deoarece modelele nu pot surprinde pe deplin efectele benefice ale anumitor măsuri PAC în vigoare și modificările practicilor de gestionare a fermelor. De exemplu, digestia rumegătorilor este responsabilă pentru o pondere semnificativă a emisiilor de GES. Se estimează că scăderea accentuată a numărului de bovine lactate va contribui la reducerea emisiilor de GES. Pe de altă parte, producții mai mari de culturi ar putea crește emisiile de oxizi de azot, așa cum ar putea să se facă gunoi de aplicare pe câmpuri.

Ținând cont de faptul că modelele de analiză de mediu nu țin cont de modificările în curs și de măsurile așteptate ale practicilor agricole, emisiile de GES vor fi menținute la un nivel comparabil, până în 2030. Utilizând o abordare de evaluare a ciclului de viață, analiza estimează divizarea emisiilor agricole de GES, în Emisiile de poartă ale fermelor și emisiile post-fermă.

Prima, include producția de furaje și alte inputuri, cum ar fi îngrășămintele, în timp ce, a doua, contabilizează emisiile suplimentare provenite din schimbarea, prelucrarea, transportul, ambalarea și comerțul cu amănuntul. Cea mai mare amprentă de la poarta fermei pentru fiecare cantitate de proteine ​​se găsește pentru carnea rumegătoare, urmată de produsele lactate. Cea mai mică amprentă, cu mult sub amprenta de la cereale, corespunde proteinelor din leguminoase și boabe de soia. Rezultatele emisiilor din sistemul alimentar, inclusiv emisiile de la poarta fermei și post-fermă, arată că UE are o amprentă a sistemului alimentar mai mică decât media mondială pentru majoritatea produselor.

infoFERMA Magazin